Turismul rustic considerăm că are o foarte bună perspectivă de dezvoltare din următoarele motive:
este o zona relativ înaltă, cu multă pădure, deosebit de pitorească;
este amplasată în apropierea Municipiului Iași, oferind șansa unui plăcut sfârșit de săptămână;
este o zonă foarte generoasă prin oferta de terenuri pentru construcții ușoare de vacanță sau chiar rezidențiale;
în apropiere se află motelul Bucium și o cabană în mijlocul codrilor de la Bârnova;
sunt câteva obiective de importanță locală în apropiere sau din localitățile componente: Schitul Tărâța, Mănăstirea Bârnova, muzeul Inculeț cu biserica și parcul dendrologic, rezervația paleontologică Repedea;
este un perimetru cinegetic deosebit de valoros;
în partea sudică a localității Bârnova se poate amenaja un complex turistic: construcții specifice, luciu de apă, pârtie de schi etc., la care se adaugă prezența pădurii;
Bârnova se poate constitui în locul de început pentru vizitarea unei zone mult mai largi cu excelente caracteristici turistice si de agrement spre Poieni, Dobrovăț, gara și sanatoriul Bârnova etc.
localitatea Bârnova ar putea să devină un centru atractiv pentru vizitatori străini, prin dezvoltarea activității de asistență socială pentru persoane cu handicap.
1. Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" - Inculeț
A fost construită între anii 1942-1947 de către frații Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț, fiii marelui om politic Ion C. Inculeț și ai soției acestuia, Ruxandra Inculeț. Inițial capelă familială, ea a fost ridicată pe terenul familiei Inculeț imediat după trecerea la Domnul a celor doi soți: Ion C. Inculeț - Profesor Academician, Președinte al Sfatului Țării în perioada 1917-1918, Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri între 1936-1937 al României Mari și Ruxandra Inculeț - înainte de căsătorie Principesa Ruxandra Bașotă. Pictura bisericii, inedită, a fost realizată în anul 1947 de Profesorul Universitar Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Aici nu s-a slujit până în anul 1992 decât de două ori pe an, la hram, biserica parohială fiind la Mănăstirea Bârnova, desființată ca mănăstire până după 1989.
2. Mănăstirea Bârnova
Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova. Ridicată în anul 1628 sub domnia lui Miron Barnovschi și terminată până în anul 1661 în timpul domniei lui Dabija Vodă. Este împrejmuită cu un zid de piatră ridicat în anul 1728 de către domnitorul Grigore Vodă.
Aici se află mormântul domnitorului Dabija Vodă, acoperit cu o piatră funerară așezată vertical, frumos sculptată, cu chenar de struguri de vie, pe margini albă, cu scris slavon, datată 11 septembrie 1665. Alături se găsește fiica lui, principesa Maria, al cărei mormânt este acoperit cu o lespede de piatră împodobită cu flori de acant și cu scriere pe margini, datată 3 octombrie 1677.
În curtea Mănăstirii Bârnova se află palatul Doamnei Dafina, soția domnitorului Dabija Vodă.
3. Mănăstirea Piatra Sfântă
Amplasată în satul Pietrărie, comuna Bârnova, județul iași. Ridicată în anul 1732 sub domnia lui Grigore II Ghica și terminată în 1754 de către domnitorul Matei Ghica.
4. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" - Păun
Amplasată în satul Păun, comuna Bârnova, județul Iași. Ridicată în anul 1812.
5. Rezervația peleontologică Repedea
Amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un afloriment și unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase și gresii calcaroase puternic fosilifere datate aparținând Sarmațianului (aproximativ 10 milioane ani).
Profesorul Grigore Cobălcescu de la Universitatea Al. I. Cuza cercetează zona carierelor de piatră de la Pietrărie-Repedea în anul 1862 și publică lucrarea "Calcariul de la Răpidea" în care descrie fauna fosilă descoperită în rocile respective. Această lucrare reprezintă actul de naștere al geologiei românești.
Dealul Repedea a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice și geochimice. Fosilele și calcarele existente atestă că pe acest teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele de Mactra Podolica.
Dealul repedea prezintă importanță și sub aspectul vegetației, faunei, morfologiei reliefului și a peisajului, datorită poziției sale la limita Podișului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei și a contactului dintre silvostepă și pădure.
Din aceste motive, zona a fost declarată rezervație naturală și pusă în protecție prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri în 1955 și prin Hotărârea Consiliului Județean Iași în anul 1994.
Prin frumusețea peisajului, a reliefului și a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de atracție al turiștilor și zonă de refugiu pentru populația Iașului.
6. Rezervația palinologică Ion Inculeț
Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova, județul Iași. Aici se pot întâlni diverse specii rare de arbori și arbuști. Această rezervație înconjoară casa memorială Ion Inculeț, fost ministru și Președintele Sfatului Țării a Republicii Democratice Moldova, semnatarul Unirii României cu Basarabia din anul 1918.
Tot aici se află și biserica ridicată în anul 1947 de către familia Inculeț, în incintă găsindu-se și mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale Rucsandra Inculeț.
7. Zone și situri naturale protejate
Conform hotărârii nr. 8/1994 a Consiliului Județean Iași cu privire la instituirea unor arii protejate, în teritoriul Comunei Bârnova au fost identificate:
rezervația paleontologică Repedea, în care se protejează fauna fosilă pe care o conțin calcarele oalitice de Repedea, localizată la limita de N-E a satului Pietrăria, pe o suprafață de 4,98 ha. (perimetru cu regim sever);
la est de aceasta există o zonă de protecție (zonă tampon) de 4,12 ha. Rezervația se extinde și pe teritoriul administrativ al Municipiului Iași, atât ca zonă cu regim sever (0,82 ha.), cât mai ales zonă-tampon (37,55 ha.);
aria avifaunistică Repedea-Bârnova - cuprinzând masivul forestier cu același nume (deci și zona de pădure din partea de sud a comunei) - în care sunt ocrotite 120 specii de păsări;
parcul dentrologic al domeniului Inculeț care mai păstrează elemente floristice valoroase ce necesită a fi protejate (monumente ale naturii): un stejar de 150 ani, un salcâm japonez și doi nuci negri de 100 ani;
monumente ale naturii: un tei argintiu la Mănăstirea Bârnova de 350 ani, doi tei argintii de 150 ani și un castan de 150 ani în satul Vișani (proprietatea Donici Constantin), trei stejari de 250 ani (stejarii lui Movilă), un stejar de 200 ani în satul Cercu, doi stejari de 300 ani pe proprietatea Potop - satul Bârnova;
perimetre speciale forestiere, reprezentate de trupurile de pădure cu rol deosebit de protecție, în principal de protecție a solului (respectiv plantațiile antierozionale și de consolidare a versanților instabili), localizate la S și N de satul Păun, între Todirel și Bârnova, între Cercu și Bârnova, în lungul DJ 247 spre Iași (conform Romsilva - filiala Iași).
Deși nu sunt nominalizate în hotărârea nr. 8/1994 a CJI, în teritoriul comunei au mai fost identificate, conform Regiei pădurilor, păduri cu rol deosebit de protecție, respectiv de recreere pentru Municipiul Iași, reprezentate de toate amenajamentele situate în lungul DN 24, DC 47 și DJ 247 și care necesită o protecție specială.