Make your own free website on Tripod.com

Ascultați muzica:


Caminul cultural


Caminul cultural Barnova

Căminul cultural Bârnova a fost înființat în anul 1935. Un proces verbal ne indică oficializarea căminului: "Astăzi 22 septembrie 1935, membrii prezenți: preot Alexandru Pătrașcu, înv. Vasile Popa, I. Teodorescu, V. Cioclu, M. Cantea, V. Axinte și D. Plăvănescu. Subsemnații, membri întruniți în localul școlii primare, în urma convocării nr. 17/1935, având în vedere lămuririle date de domnul Popa V., hotărâm: se va cere aprobarea funcționării Căminului cultural de la Casa Școlii și culturii poporului București".

Căminele culturale au apărut la noi în preajma anului 1900, fiind opera unor oameni luminați și bine intenționați. Menirea lor era de a răspândi cultura și de a conserva datinile locale. La 29 iunie 1936 a fost ales ca președinte preotul paroh, Vasile Lazăr, deoarece preotul Pătrașcu, vechiul președinte, plecase din Bârnova. Într-un proces verbal, datat 7 martie 1936, găsim și denumirea acestei instituții.

Denumirea s-a dat în lipsa localului, ceea ce arată hotărârea de a construi un local propriu. În acest scop s-au primit 10.000 lei de la Primăria comunei Bucium. Locul a fost donat de doamna Profira Voinea. Abia la 30 decembrie 1938, căminul cultural "Sf. Gheorghe" a fost afiliat la Fundația regală "Principele Carol", regionala Moldova.

Căminul cultural a avut un sfat de conducere și 74 de membri, la afiliere, un buget propriu de venituri și cheltuieli.

Printre membrii de frunte figurează:
1. Ion C. Inculeț, ministru;
2. Rița Inculeț, casnică;
3. Preot V. Lazăr, paroh;
4. Ecaterina Lazăr, casnică;
5. Vasile Popa, învățător și director al Școlii primare. Aceștia sunt trecuți pe "Lista intelectualilor" din Bârnova.

Menționăm că bugetul și-l forma din mici taxe pe care le încasa la diferitele serbări ce aveau loc în localul Școlii, de regulă.

La 2 mai 1949 s-a emis un Îndreptar pentru căminele culturale. La Art. 1 se prevedea: "Se dizolvă sfaturile căminelor culturale". Ele vor deveni centre de propagandă ale ideologiei de import. Denumirea dată în 1934 era neglijată. Domnul învățător Popa Vasile a fost delegat al Căminului cultural județean în calitate de îndrumător cultural.

Dintr-o adresă cu data de 10.I.1951 aflăm: "În colectivele de conducere ale căminului, fără denumire, intră: directorul, bibliotecarul, responsabilul artistic, responsabilul conferențiar, responsabilul audițiilor radio și responsabilul sportiv". Directorul Școlii era și directorul Căminului cultural. Prin grija învățătorului Popa Vasile a început ridicarea clădirii actuale a Căminului cultural. A fost construit din piatră sarmațiană. În față este făcut cu arcuri sprijinite pe coloane dorice. Are cabină pentru film, camere pentru biblioteca comunală și sală pentru baluri și adunări. A rămas totuși nefinisat din lipsă de fonduri. Echipa de constructori a fost condusă de inginerul Sergiu Țucăr. Proiectul a fost modificat de câteva ori, din cauza fondurilor bănești. În anii 1971-1975, directorul Școlii generale, prof. Constantin Cernat, a finisat clădirea căminului cultural.

În celelalte sate ale comunei Bârnova, căminele culturale au funcționat în localurile Școlilor primare. După 1989 se pare că activitatea căminelor culturale se îndreaptă spre menirea lor inițială.

În prezent la Căminul cultural Bârnova se desfășoară următoarele activități culturale:
- activitatea de club (rummy, șah, table, tenis): periodicitate 5 zile pe săptămână (miercuri-duminică);
- activități în colaborare cu școala, de ex.: serbări școlare, cerc de pictură (periodicitate 2 zile pe săptămână - sâmbăta și duminica);
- activități colective: discoteci - 1 zi pe săptămână (sâmbăta), nunți (ocazional), baluri (ocazional);

Căminul cultural Bârnova colaborează cu:

- postul de poliție, în vederea asigurării ordinii și liniștii publice la spectacole și discoteci;
- preotul paroh, în vederea unor discuții pe teme religioase;
- școala;
- biblioteca;
- primăria comunei.


Biblioteca comunala

Biblioteca are un bibliotecar și este situată în incinta Căminului cultural, având două încăperi. Cărțile sunt dispuse în rafturi conform C.Z.V., iar în bibliotecă funcționează accesul liber la raft.

În bibliotecă sunt 12.787 volume cuprinzând toate domeniile.

Sunt înscriși un număr de 185 cititori, majoritatea fiind elevi:
- sub 14 ani - 132
- 14-25 ani - 28
- 26-40 ani - 15
- 41-60 ani - 8
- peste 60 ani - 2